Cele mai minunate lucruri , nu sunt cele care fac mult zgomot...sau sunt viu colorate...sau vin cu mult fast...! Sublime sunt acelea ,care-ti umplu sufletul...si-ti aduc pacea cu tine insuti...pacea cu ceilalti...linistea interioara...tihna...zambetul...! Traim cu impresia ,ca pentru ca ceva sa fie divin, trebuie sa fie perfect... Oare..?? !! De fapt, adevarul este exact opusul... A fi divin inseamna a fi intreg – si a fi intreg inseamna a fi totul: zborul si caderea , binele si raul , albul si negrul.....
Cred ca acea pace pe care o aveam , cand eram mult mai mica si fara griji , n-o s-o mai intalnesc niciodata..! Cat era de frumoasa , cat era de bogata...! O vedeam prin salcii si aluni , prin lanuri inverzite, prin frunzele rotunde ale plopului care vesnic fosneau ..in ciresul greu de floare din lunca... O vedeam in cuiburile pe care le aflam si le contemplam ore intregi.. in ochii blanzi ai mieilor care zburdau...in rasetul zglobiu al copiilor de care nu ne mai saturam , in pita rumena scoasa din cuptor de mama ..Pacea era si in curcubeul de dupa ploaie , in amurgul care ascundea soarele dupa Dumbrava , in trilurile pasarilor....care-l auzeam din odaie...in palma aspra de-atata truda a bunicii , in glasul dulce al mamei si-n alintul de pe genunchii tatalui... Gaseam pacea in Isus, despre care mereu imi vorbea buna mea... O gaseam chiar in patul meu moale, cand dupa o zi fara griji, mergeam la culcare...
Acum m-am facut mai mare si am inteles lucruri...si fapte si oameni... Si nimic n-o sa mai fie perfect ca atunci..! Este o lume ...pe care n-o mai regasesc ..decat in amintirile mele...atat de vii...amintiri care ma fac nostalgica...ma fac sa plang...care ma fac sa cred ca nu-mi mai doresc altceva decat ..acele vremuri...limpezi...pure...minunate...si de neinlocuit...!!
